Haşişul şi marihuna

Droguri din această categorie de substanţe:
Haşişul (engl. "pot", "shit") este răşina secretată de glandele situate la nivelul frunzelor de cânepă (Cannabis). Haşişul se comercializează în "bulgări" solizi sau plăci presate şi se prezină - în funcţie de ţara de origine - în nuanţe de culoare roşie, maron, verde sau negru.
Marihuana (engl. "grass", "kif", "Heu", rom. "iarbă") este un amestec din frunze, tulpini şi inflorescenţe mărunţite ale aceleaşi plante, ce are aspect de tutun verzui tăiat foarte fin.

Forme de consum:
Haşişul şi marihuana se fumează în formă pură sau în amestec cu tutun. Inhalate profund cu fumul, substanţele active sunt absorbite de Organism prin capilarele pulmonare. Efectul se instalează după circa 10-20 de minute după începerea fumatului.
În cazul consumului de fursecuri cu haşiş, ceai sau produse de confetărie cu conţinut de haşis, efectul se instalează mai târziu (după 1 - 2 ore).

Substanţe active:
Tetrahidrocannabinoidele (THC) sunt substanţele psihoactive ale acestor produse vegetale.
Substanţele active din cannabis au o istorie îndelungată şi plină de tradiţie, ca medicamente. În ţările Orientului şi Americii latine, aceste substanţe sunt puternic răspândite şi au indicaţii de consum medicale şi mai ales sociale.

Efecte şi pericole în caz de abuz:
Efectele biologice actuale ale cannabisului sunt reduse şi aproape nesemnificative. Au fost constatate următoarele efecte: creşterea frecvenţei pulsului, o umplere mai puternică a vaselor conjunctivale (vasele sanguine de la nivelul conjunctivei ochiului), modificarea fluxului sanguin cerebral corespunzătoare stărilor de meditaţie şi concentrare.
De asemenea, pot apărea simptome ca: scăderea tensiunsii arteriale, uscarea mucoasei nazale şi faringiene, vomă, diaree şi senzaţie imperioasă de foame.
Efectele psihice ale substanţelor active din cannabis depind în mod decisiv de personalitatea şi mediul social al consumatorului.
Se descriu diferite faze ale stării tipice de euforie (engl. "cannabis high", "social high"). Printre efectele iniţiale se numără adesea o stare de agitaţie, însoţită ocazional de stare de tensiune şi anxietate, stări ce vor fi urmate în curând de o senzaţie plăcută de siguranţă şi ocrotire (germ. Geborgenheit). Urmează stări introspective şi echilibrate, de un calm deosebit. Alteori pot apărea oscilaţii ale stării de spirit, râsul nemotivat alternând cu tăcerea contemplativă. Este caracteristică intensificarea percepţiei mediului extern şi intern. În cazul consumului în grup, aceste modificări pot determina o trăire mai intensă a relaţiilor de grup.
Pierderea aptitudinilor critice pe durata stării de stupoare ("Rauschzustand") poate duce la perceperea defectuoasă a realităţii obiective. Consumatorul nu face faţă întotdeauna intensităţii trăirilor noi, ceea ce poate avea ca şi consecinţă apariţia unor stări de anxietate severă.
Ameţeala după cannabis nu are aceeaşi evoluţie în toate cazurile, există şi stări euforice atipice. Uneori, consumul de cannabis poate simula, agrava sau declanşa psihoze schizofreniforme.

Potenţialul de a crea dependenţă:
Dependenţa fizică de substanţele active din cannabis nu a putut fi demonstrată până în prezent. Aparent, nu există simptome de sevraj fizic pur după oprirea consumului.
Chestiunea dependenţei psihice este dificil de apreciat şi depinde de definiţia termenului. Tiparele comportamentale ce apar în prezent în urma consumului de cannabis corespund definiţiei de "drug dependence" (dependenţă de droguri) formulată de OMS: "Dependenţa psihică şi/sau fizică a unui individ de un drog, consumat periodic sau continuu."
Majoritatea consumatorilor iau haşiş sau marihuana aproximativ o data – de două ori pe săptămână, de regulă într-un "peisaj social" în care, în trecut, ar fi fost obişnuit consumul de alcool. De regulă, această categorie de consumatori poate abandona consumul de cannabis fără a suferi de simptome de sevraj psihic, timp de mai multe săptămâni/luni.
Creşte însă numărul consumatorilor care fumează zilnic şi a căror ritm de viaţă, sentiment de siguranţă şi stare generală este sensibil tulburată fără droguri. La astfel de consumatori, renunţarea după o lungă perioadă de abuz poate duce la nelinişte, alterarea stării psihice şi tulburări de somn. Timpul de înjumătăţire al THC la persoanele neobişnuite cu haşişul este de 50 până la 60 de ore, în timp ce la persoanele obişnuite scade la aproximativ jumătate. Această observaţie sugerează o toleranţă semnificativă în cazul consumului cronic al substanţei.

Consecinţe pe termen lung:
Până acum, nu au putut fi demonstrate modificări organice majore. Riscurile pentru sănătate sunt apreciate, în ansamblu, a fi mai mari decât care apar în cazul tabagismului.
Cercetările au evidenţiat modificări hepatice, pulmonare (conţinutul de gudron al substanţei inhalate prin fum este mult mai mare ca la tutun) şi mai ale ales psihotice.
Comunicările despre modificări ale echilibrului hormonal, sistemului enzimatic, sistemului imunitar şi la nivelul materialului genetic uman nu au putut fi demonstrate experimental până în prezent.